Dictionar

Presant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. pressant)

1. care presează (2).

2. (fig.) care cere o rezolvare grabnică, urgentă.


Urgent, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. urgent, lat. urgens)

1. care nu suferă întârziere, grabnic, presant.

2. (despre telegrame) care se expediază cu precădere, pentru a sosi mai repede.