Grotă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. grotte, it. grotta)

1. cavitate naturală într-o stâncă, uneori subterană sau subacvatică, sau care este săpată de mâna omului; peșteră; adâncitură, cavernă.

---

Cavernă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. caverne, lat. caverna)

1. peşteră, grotă.

2. cavitate provocată de o boală într-un ţesut.

---

TROGLO-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. troglo-, cf. gr. trogle „cavernă, peșteră”)

1. „peşteră, grotă”.

---

Bolnăvicios

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT aegrotans; aegroticus

2. FR maladif

3. EN sickly

4. DE krankhaft

5. RU болезненный

6. HU beteges

---

CAVERNO-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (lat. caverna „gaură, grotă, bortă”)

1. „grotă, cavernă pulmonară, gaură de sondă”.

---