Dictionar

guvernant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. gouvernant)

1. (cel) care guvernează.
 

guvernantă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. gouvernante)

1. persoană angajată pentru supravegherea şi educarea copiilor.
 

bonă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bonne, germ. Bonne)

1. femeie angajată ca îngrijitoare la copii; guvernantă.
 

dueña

Parte de vorbire:  s.f. (hispanism)  
Etimologie: (sp. dueña)

1. femeie (angajată) însărcinată cu supravegherea și educarea copiilor dintr-o familie; guvernantă, doică.
 

nursă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., engl. nurse)

1. doică, bonă la sugari; dădacă; guvernantă.
2. femeie care se dedică îngrijirii copiilor bolnavi; infirmieră, soră.
 

nemțoaică

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (neamț + -oaică)

1. femeie care face parte din populația Germaniei sau este originară de acolo; germană.
2. (bot.; pop.) condurul-doamnei (Tropaeolum majus).
3. (ieșit din uz) guvernantă.