Dictionar

hipersecreție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hypersécrétion)

1. secreție excesivă a unei glande.
 

acromegalie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acromégalie)

1. dezvoltare exagerată a corpului și membrelor, prin hipersecreție a hormonului hipofizar de creștere.
 

gastroree

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. gastrorrhée)

1. (med.) secreție excesivă de suc gastric; hipersecreție gastrică.
 

hiperhidroză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hyperhidrose)

1. hipersecreție a glandelor sudoripare; transpirație abundentă.
 

hiperinsulinism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hyperinsulinisme)

1. creștere a hipersecreției de insulină în organism.
 

hipersuprarenalism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. hypersurrénalisme)

1. hipersecreție a hormonilor suprarenali.
 

hipertiroidie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. hyperthyroïdie)

1. (med.) boală cauzată de o hipersecreție a glandei tiroide; hipertiroidism.
2. (antonime) hipotiroidism, hipotiroidie.