Dictionar

hotel

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. hôtel)

1. local unde se închiriază pentru o perioadă scurtă, care se numără în nopți (sau ore), o cameră pentru a locui acolo și mai ales pentru a dormi acolo.
2. casă mobilată care are facilități de un anumit confort, și oferă călătorilor, contra cost, cazare, servicii și uneori mâncare.
 

cabană-hotel

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (cabană + hotel)

1. cabană dotată cu facilități care o apropie de statutul de hotel.
 

hotelărie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. hôtellerie)

1. profesie, meserie de hotelier; industria hotelieră.
2. mediul profesional al hotelurilor.
3. corporația hotelierilor; sectorul de activitate legat de exploatarea hotelurilor.
 

hotelier, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. hôtelier)

1. s. m. f. proprietar al unui hotel.
2. adj. în legătură cu hotelurile.
 

minihotel

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (mini1- + hotel)

1. hotel cu un număr mic de paturi.
 

bagajist

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bagagiste)

1. responsabil cu bagajele într-un hotel, într-o gară, într-un aeroport.
 

boy

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. boy, băiat)

1. servitor indigen din colonii; liftier (în hoteluri).
2. dansator dintr-un ansamblu de music-hall.
 

cameristă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. camériste, sp. camerista)

1. (desuet) femeie care se afla în serviciul personal al unei doamne.
2. (hotelărie) angajată responsabilă cu facerea patului și curățenia camerei.
3. (fam.) fată în casă.
 

caza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. caser)

1. a instala într-un hotel, cămin etc. pentru un timp determinat.
 

dispecer

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl., fr. dispatcher)

1. tehnician sau sistem automat care coordonează operativ și centralizat mersul producției într-o întreprindere, traficul portuar, mersul trenurilor și al altor mijloace de transport în comun pe o porțiune anumită a liniei, repartiția energiei electrice etc.
2. funcționar care asigură primirea și repartizarea vizitatorilor în hoteluri.
 

grom

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (engl. groom)

1. lacheu, valet (tânăr) în uniformă, atașat la un hotel, la un restaurant etc.
2. (var.) grum, groom.