Dictionar

Rezultate secundare (Hrăpăreţ,):

Hrăpăreție

Parte de vorbire: s.f. (înv.)
Origine: (hrăpăreț + -ie)

1. însușire de a fi hrăpăreț.

2. lăcomie de bunuri materiale; rapacitate.

3. faptă de hrăpăreț.


Cupid, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cupide, lat. cupidus)

1. care este condus de o dorință violentă și nemoderată de a poseda (ceva); lacom.

2. apucător, avid de câștig; hrăpăreţ.

3. (antonime) generos, dezinteresat.


Rapace

Parte de vorbire: adj. invar.
Origine: (fr., it. rapace, lat. rapax, -acis)

1. lacom de bunuri materiale; hrăpăreţ, apucător.

2. (înv.; despre animale și păsări) vorace, lacom, dornic să-și urmărească prada; de pradă; răpitor.


Hrăpăreție

Parte de vorbire: s.f. (înv.)
Origine: (hrăpăreț + -ie)

1. însușire de a fi hrăpăreț.

2. lăcomie de bunuri materiale; rapacitate.

3. faptă de hrăpăreț.