Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. immoralité)
1. caracterul a ceea ce este imoral.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. perversité, lat. perversitas)
1. tendinţă patologică de a săvârşi acte imorale agresive.
2. corupţie, depravare; imoralitate; perversiune.
3. înclinaţie spre rău.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. promiscuité)
1. amestec eterogen de persoane.
2. convieţuire în condiţii de mizerie a mai multor persoane de sex diferit, convieţuire în imoralitate.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. choquant)
1. care şochează; care provoacă un șoc.
2. care ofensează prin imoralitate, lipsă de decență sau nepotrivire.
3. (antonime) pertinent, șarmant.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (deșucheat + -ură)
1. faptă deșucheată; imoralitate.
2. faptă de om țicnit; țicneală.