impas
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. impasse)
Etimologie: (fr. impasse)
1. situație fără soluționare convenabilă.
2. (rar) mică stradă fără ieșire; fundătură, intrare.
3. (la bridge, belotă) a face un ~ = a juca o carte inferioară când se presupune că adversarul care trebuia să joace înainte deține o carte intermediară.