OK
X
ingenios, -oasă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. ingénieux, lat. ingeniosus)
1.
care
dovedește
spirit
inventiv;
îndemânatic.
2.
făcut
cu
iscusință,
cu
îndemânare.
astuțios, -oasă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (it. astuzioso, fr. astucieux)
1.
șiret,
viclean.
2.
fin,
subtil,
ingenios.
expedient
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. expédient, lat. expediens)
1.
mijloc
ingenios
de
a
învinge
o
dificultate;
(p.
ext.)
mijloc
improvizat,
adesea
ilicit,
prin
care
se
procură
bani.
fin, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. fin)
1.
subțire,
delicat.
2.
mărunt.
3.
curat,
pur;
neamestecat.
4.
foarte
sensibil,
delicat.
5.
(despre
oameni)
manierat,
elegant,
bine
crescut.
6.
(fig.;
despre
gânduri,
idei)
subtil,
ingenios;
isteț.
gadget
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (engl., fr. gadget)
1.
denumire
generică
pentru
obiecte
mici,
mecanisme
cu
largi
întrebuințări
în
gospodărie
și
în
viața
de
toate
zilele;
(p.
ext.)
orice
mărunțiș
ingenios
de
folos
practic.
ingeniozitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. ingéniosité)
1.
calitatea
de
a
fi
ingenios;
inventivitate;
iscusință.
inventiv, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. inventif)
1.
care
inventează;
ingenios,
cu
fantezie
creatoare.