Dictionar

inopinat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. inopiné, lat. inopinatus)

1. neprevăzut, neașteptat.
2. (adv.) pe neașteptate.
 

fortuit, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. fortuit, lat. fortuitus)

1. neprevăzut, întâmplător, venit pe neașteptate; inopinat.
2. (jur.) caz ~ = eveniment independent de culpa debitorului, care îl împiedică să-și execute o obligație.
 

peripeție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. péripétie, gr. peripeteia)

1. schimbare inopinată și accidentală a sorții în drama antică.
2. episod conținând evenimente imprevizibile dintr-o operă literară.
3. întâmplare, serie de întâmplări neprevăzute, care intervin în viața cuiva.
 

razie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., it. razzia, germ. Razzia)

1. control inopinat al populației dintr-un anumit sector teritorial făcut de organele ordinii publice pentru descoperirea infractorilor.
 

subit, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. subit, lat. subitus)

1. (și adv.) care se produce, pe neașteptate, brusc; neprevăzut, inopinat.