Dictionar

Rezultate secundare (Inteligibil,):

Inteligibil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. intelligible, lat. intelligibilis)

1. uşor de înţeles; clar, limpede.

2. (fil.) care poate fi înţeles numai prin raţiune.


Inteligibilitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. intelligibilité)

1. însuşirea de a fi inteligibil.


Amfiguric, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. amphigourique)

1. (despre scriere, vorbire, stil) obscur, confuz, neinteligibil.


Barbarolalie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. barbarolalie)

1. vorbire stranie, neinteligibilă, sacadată, în schizofrenie.


Bariglosie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. baryglossie)

1. dificultate în pronunţarea cuvintelor, limbajul fiind ininteligibil.


Barilalie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. barylalie)

1. tulburare de limbaj manifestată prin dificultăţi în articularea cuvintelor, devenite neinteligibile.


Comprehensibil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. compréhensible)

1. care se poate înţelege uşor; inteligibil.


Ermetism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hermétisme)

1. caracterul a ceea ce este ermetic (2).

2. direcţie estetică (după primul război mondial) care cultiva deliberat (în poezie) un limbaj excesiv intelectualizat, cifrat, adesea ininteligibil.

3. ansamblul doctrinelor ezoterice ale alchimiştilor.