Dictionar

intenție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. intention, lat. intentio)

1. dorință, plan, gând de a întreprinde ceva.
2. (jur.) atitudine psihică a cuiva care-și seama de caracterul ilicit al faptei sale.
 
 

camufla

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. camoufler)

1. refl. a (se) ascunde vederii inamicului.
2. tr. a acoperi orice sursă de lumină pe timp de noapte.
3. (fig.) a ascunde, a deghiza (un plan, o intenție etc.).
 

caricaturistic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (caricatură + -istic)

1. care exagerează unele trăsături (negative) cu intenție satirică sau umoristică.
2. propriu caricaturii.