Dictionar

Internare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (interna)

1. acțiunea de a (se) interna și rezultatul ei; internat.

2. instalarea unui bolnav într-un spital pentru tratament; spitalizare.

3. închiderea (cuiva) într-un lagăr, într-un ospiciu etc., pentru a fi ținut sub supraveghere (sau reeducare).

4. (concret.) fișă pe baza căreia cineva se poate interna într-un spital.


Lagăr

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Lager)

1. tabără.

2. totalitatea statelor care militează pentru aceleași scopuri sau idei social-politice, pentru o anumită formă de societate („lagărul socialist” și prin extindere - în viziunea socialistă: „lagărul capitalist”).

3. loc de internare a prizonierilor de război sau unde sunt închiși, în regimurile totalitare, cei considerați ostili regimului.

4. organ de mașină pe care se sprijină capetele unui ax sau ale unui arbore; palier.


Dispensarizare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (dispensariza)

1. faptul de a dispensariza.

2. acțiunea de a lua pe cineva în evidența dispensarului (pentru îngrijire și control periodic).

3. internare și îngrijire într-un dispensar.


Deportare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (deporta)

1. acțiunea de a deporta și rezultatul ei; (înv.) deportație, (înv.) deportațiune.

2. acțiunea unei puteri politice de a forța o categorie sau un grup de oameni să-și părăsească habitatul (teritoriul sau țara), fie pentru a-i obliga se stabilească în altă parte (deplasare forțată, regrupare forțată sau „purificare etnică”), fie pentru a-i ține în lagăre (muncă forțată).

3. (prin ext.) internare politică într-un lagăr de concentrare situat departe de reședința victimei.