Rezultate principale (Intervenţie;):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. intervention, lat. interventio)
1. participare, intrare într-o acțiune; luare de cuvânt.
2. invazie armată sau amestec al unui stat în treburile interne ale altui stat.
4. efort îndreptat spre un anumit scop.
6. (peior.) stăruință pe lângă o persoană influentă pentru a obține favoruri.
7. (jur.) introducere în litigiu a unui terț, la cererea sa.
Rezultate secundare (Intervenţie;):
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. non-intervention)
1. atitudine care nu intervine în afacerile altora; nonintervenţie, neamestec.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. non-intervention)
1. neintervenţie, neamestec al unui stat în treburile altui stat.
Parte de vorbire: I. vb. tr, II. vb. intr.
Origine: (fr. alerter)
1. I. a avertiza despre un pericol (lansând semnalul de alertă); a alarma.
2. (mil.) a ordona unei formații militare să fie pregătită de intervenție.
3. (prin ext.) a da un impuls, a mobiliza la acțiune.
4. a atrage atenția, a preveni.
5. II. a fi cuprins de alertă; a se alarma; a se neliniști.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. anesthésiste)
1. medic specialist în anestezii; anesteziologist, anesteziolog.
2. medic specialist sau asistent medical specializat care se ocupă de narcoză, analgezie și monitorizarea pacienților care urmează să beneficieze de o intervenție chirurgicală sau de un examen invaziv.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arthroplastie)
1. intervenţie chirurgicală pentru redarea mişcărilor unei articulaţii anchilozate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. atrioseptopexie)
1. intervenţie chirurgicală de corijare a unui defect septal interatrial.
Parte de vorbire: vb. refl.
Origine: (auto- + declanșa)
1. (despre mecanisme) a se declanșa automat, fără intervenție manuală, atunci când anumite condiții sunt îndeplinite.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. automate, germ. Automat, lat. automatus, gr. automatos)
1. adj. acţionat cu ajutorul unui dispozitiv care efectuează singur o anumită operaţie.
2. armă ~ă = (şi s. n.) = armă de foc la care armarea se face automat; pistol-mitralieră.
3. (şi adv.) care se face mecanic.
4. s. n. aparat, dispozitiv, maşină care, fără intervenţie exterioară, efectuează o anumită operaţie.
5. ~ de scară = dispozitiv care asigură iluminarea temporizată a holului şi scările din blocuri.
6. unitate în care băuturile şi alimentele uşoare sunt servite automat, prin introducerea într-un aparat a unor fise sau monede.
7. (fig.) om lipsit de voinţă, fără iniţiativă.