Rezultate principale (Intuiționism,):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. intuitionnisme)
1. curent filozofic iraționalist care opune rațiunii intuiția, concepută ca o facultate analoagă cu instinctul, cu simțul artistic sau cu revelația divină, considerând că aceasta ar pătrunde nemijlocit în esența obiectelor.
2. orientare metodologică care nu acceptă logica drept știință ce precedă matematica, considerând că scopul acestora se reduce la construirea și intuirea formațiunilor matematice și logice.
3. curent idealist-subiectiv care susține că noțiunile morale nu pot fi fundamentale decât în mod intuitiv.
Rezultate secundare (Intuiționism,):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. effectivisme)
1. concepție proprie unui grup de matematicieni francezi, precursori ai intuiționismului, care susțin că, pentru a fi eficiente, valabile, obiectele matematice nu trebuie definite doar prin axiome, prin caracteristicile lor abstracte, ci definiția lor trebuie să indice etapele prin care se ajunge la ele.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. intuitionniste)
1. I. referitor la intuiționism.
2. care se referă la doctrina intuiției.
3. II. adept al intuiționismului.