Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ionosphère)
1. strat superior al atmosferei (între 90 şi 1000 km), puternic ionizat şi de mare conductivitate; termosferă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chiono-sphère)
1. strat al atmosferei în care precipitaţiile sunt întotdeauna solide (gheaţă şi zăpadă).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. mésosphère)
1. înveliş între 1200 şi 2900 km în adâncimea Pământului, în care predomină sulfurile şi oxizii metalelor grele (fier, nichel şi magneziu).
2. strat atmosferic dintre stratosferă şi ionosferă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. stratosphère)
1. strat al atmosferei între troposferă şi ionosferă, prin creşterea temperaturii aerului şi prezenţa unui strat de ozon.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. thermosphère)
1. (astron., meteo.) strat al atmosferei cuprins între mezosferă (dedesubt) și exosferă (deasupra), având limita inferioară la o altitudine de aproximativ 95km, iar limita superioară între 500 și 1000km; ionosferă.