Parte de vorbire: adj. Origine: (fr. rédempteur, lat. redemptor)
1. care asigură redempţiunea; mântuitor, izbăvitor.
Parte de vorbire: s. Origine: (fr. rédemption, lat. redemptio)
1. mântuirea religioasă creştină (prin Isus Cristos).
2. mântuire; izbăvire.