izolare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (izola)

1. acțiunea de a izola.
2. măsură profilactică prin care se interzice unui bolnav contagios contactul cu alte persoane.
3. (biol.) ~ geografică = separare a unei populații, a unei flore sau faune, prin bariere naturale în teritorii limitate, în scopul diversificării speciilor.

hidroizolare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (hidroizola)

1. acțiunea de a hidroizola și rezultatul ei; izolare pentru a împiedica sau reduce infiltrarea sau orice altă acțiune a apei asupra unei construcții; hidroizolat, hidroizolație.

autarhie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. autarchie)

1. politică de izolare a unui stat care îşi satisface nevoile economice prin propriile-i puteri.
2. regim economic în care un stat nu desfășoară sau desfășoară puține schimburi comerciale cu lumea exterioară, fie prin politică deliberată, fie forțat de circumstanțe (război, embargo etc.); economie închisă.
3. starea unei colectivități autosuficiente pentru producția și consumul de bunuri.
4. (în şcoala cinicilor) independenţa indivizilor de toate convenţiile sociale, considerate ca străine naturii.
5. (var.) autarchie.

blocadă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Blockade)

1. ansamblu de măsuri cu caracter diplomatic, militar sau economic pentru izolarea unui stat sau grup de state.
2. încercuire a unei cetăţi pentru a împiedica orice legătură cu exteriorul; asediu.

calorifugare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. calorifugeage)

1. izolare termică calorifugă.

captivitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. captivité, lat. captivitas)

1. faptul de a fi captiv; privare de libertate; prizonierat.
2. stare de izolare a unor animale de mediul lor natural.

carantină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. quarantaine, rus. karentin)

1. izolare preventivă a oamenilor, animalelor, navelor sau mărfurilor care provin dintr-o regiune unde bântuie o epidemie.
2. menţinere în izolare a persoanelor bănuite că ar putea răspândi o boală contagioasă.
3. restricţii aplicate în vederea combaterii bolilor contagioase ale animalelor.
4. izolare a unui organism vegetal, pentru o anumită perioadă, de pericolul contaminării cu un anumit agent patogen transmisibil.
5. (fig.) izolare.

cordon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cordon)

1. cingătoare (de stofă, de piele etc.)2. conductor electric de liţă, izolat şi strâns într-un înveliş protector.
2. corp fibros.
3. structură anatomică cilindrică lungă.
4. ~ litoral = fâşie îngustă de uscat rezultată din acumularea aluviunilor aduse de valuri şi de curenţii marini, care separă marea de un golf sau de o lagună; perisip.
5. margine a unei monede cu grosimea mai mare decât partea centrală.
6. (arhit.) mulură orizontală pe un perete. II şir de posturi militare de pază; şir de soldaţi care păstrează ordinea în anumite poziţii.
7. ~ sanitar = totalitatea măsurilor de izolare la care este supusă o zonă bântuită de o contagiune; formaţie militară care asigură această izolare.