Dictionar

deplânge

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (după fr. déplorer)

1. a plânge, a jeli, a compătimi (pe cineva sau ceva); a deplora.
 

oraj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. orage)

1. (met.) furtună, vijelie.
 

orajos, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. orageux)

1. (despre fenomene atmosferice) cu caracter de furtună; vijelios.
2. care anunţă furtună.
 

sciolto

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. sciolto)

1. /şiol-/ adv. (muz.) liber, degajat, vijelios, impetuos.
2. (la instrumentele cu coarde şi arcuş) cu tot arcuşul.
3. s. n. compoziţie în stil neriguros.
4. adj. (despre versuri) alb.
 

torenţial, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. torrentiel)

1. (despre ploi) cu mare debit de apă, repede şi de scurtă durată; vijelios.
2. (despre o apă curgătoare) care are un curs violent, cu creşteri bruşte de debit.
3. (fig.) impetuos, năvalnic.
 

scărpui

Parte de vorbire:  vb. (reg.)  
Etimologie: (necunoscută)

1. (despre lemne) a scrijeli cu ajutorul scărpuitorului, pentru a face să adere cleiul.