Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. job)
2. afacere cu caracter privat sau oficial.
4. (cib.) lucru în formare, alcătuind un tot din una sau mai multe etape.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. job-broker)
1. intermediar pe piaţa muncii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. jobber)
1. intermediar în comerţul internaţional, cu materii prime, care face legătura între exportator şi clientul importator.
Parte de vorbire: s.
Origine: (Jobin, n. fr.)
1. pălărie bărbătească cilindrică, înaltă şi tare, neagră, purtată astăzi numai la ceremonii.
Parte de vorbire: adj. (rar)
Origine: (joben + -at)
1. care poartă joben; cu joben.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl. jobshop)
2. loc de întâlnire între angajatori și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, fie că sunt tineri absolvenți sau șomeri; târg al forței de muncă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cylindre, lat. cylindrus)
1. s. m. corp geometric care rezultă din rotirea unui dreptunghi împrejurul uneia dintre laturile sale.
3. ~ri urinari = elemente microscopice cu aspect cilindric, în tuburile urinifere la bolnavii de nefrită; ~ central = ţesut central din structura internă a rădăcinii şi a tulpinii plantelor vasculare.
4. piesă în formă de tub din componenţa unui motor în care se deplasează pistonul.
5. piesă grea a unei maşini, care se roteşte în jurul axei sale, pentru a conduce, a presa etc. un material; valţ o ~ compresor = tăvălug.
Parte de vorbire: adj. (rar)
Origine: (joben + -at)
1. care poartă joben; cu joben.