Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. inopposable)
1. (despre o sentinţă, un act juridic) care nu este opozabil.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (cf. fr. intervenant, lat. interveniens)
1. (termen juridic) persoană care intervine într-un proces pentru apărarea intereselor uneia dintre părți.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. unilatéral)
2. care are în vedere numai o singură latură a lucrărilor, care se rezumă la un singur domeniu de cunoștințe; mărginit; arbitrar.
3. (despre contracte) care creează obligații numai pentru una dintre părți.
4. (despre un act juridic) emanat de la o singură persoană.