lavand, -ă
Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (fr. lavande, it. lavanda)
Etimologie: (fr. lavande, it. lavanda)
1. adj., s. n. (de) culoare albastru-deschis.
2. s. f. plantă perenă din familia labiatelor, cu frunze și flori odorante; levănțică.
3. parfum, esență de lavandă (1).
4. (cinem.) pozitiv intermediar alb-negru, în contratipare.