conlucra

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (după fr. collaborer)

1. a colabora, a-și aduce contribuția la o acțiune.

lucrare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (vb. lucra)

1. acțiunea de a lucra și rezultatul ei; muncă, activitate.
2. expr. a pune în ~ = a începe executarea (a ceva), a pune în practică.
3. (înv.) muncă, activitate, efort pentru a realiza ceva.
4. (concr.) lucru realizat printr-o muncă fizică sau intelectuală.
5. studiu scris asupra unui anumit subiect; scriere, operă artistică sau științifică.
6. spec. operație sau ansamblu de operații efectuate cu ajutorul mașinilor, utilajelor etc., precum și materialele și manopera respectivă, în vederea realizării, reparării, transformării etc.; sistem tehnic realizat printr-o astfel de operație.
7. ~a solului = ansamblul lucrărilor de arat, grăpat etc. executate în vederea creării unor condiții optime de încolțire și de creștere a plantelor.
8. ~a pământului = agricultură.
9. înfăptuire, realizare.
10. fig. (rar) lucrătură.

lucrativ, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. lucratif, lat. lucrativus)

1. care aduce câștig; aducător de profit; profitabil; rentabil.
2. (anton.) nelucrativ.

prelucra

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (pre- + lucra)

1. a transforma, a trece de la o stare brută la una finită.
2. a reface o lucrare, o operă etc.
3. a lămuri; a expune, a explica (o idee, o carte etc.).
4. a căuta să convingă pe cineva să facă, să recunoască ceva etc., a arăta greșelile spre a fi îndreptate.

abraza

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. abraser)

1. a prelucra prin așchiere, cu un abraziv.
2. a freca cu un abraziv.

abreviator

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. abréviateur, lat. abbreviator)

1. cel care abreviază scrierile unui autor.
2. autor al versiunii scurte a unei lucrări literare.
3. funcționar al cancelariei papale însărcinat cu redactarea minutelor.

a cappella

Parte de vorbire:  loc. adv.  
Etimologie: (it. a cappella)

1. (despre lucrări corale) fără acompaniament instrumental.

accidențe

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Akzidenzen)

1. lucrări tipografice mărunte și variate (afișe, invitații, programe etc.).

acordant, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (germ. Akkordant)

1. persoană care execută lucrări în acord; lucrător contractual.

acta

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. acta)

1. pl. colecție de documente, registre etc.
2. titlu al unor periodice, colecții de lucrări științifice publicate de o societate, de o instituție.