Parte de vorbire: vb. refl. (învechit)
Origine: (amorez)
1. a se îndrăgosti, a simți tandrețe pentru cineva; a se înamora.
2. a se ~ lulea = a se îndrăgosti la nebunie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (engl., fr. pipe; ung. pipa)
1. conductă cu secțiunea de ieșire sau de intrare mai mare decât cea curentă.
2. tub de porțelan curbat pentru protejarea conductoarelor electrice împotriva apei de ploaie la intrarea acestora în pereții unei clădiri.
3. piesă rotitoare care închide succesiv circuitele electrice ale bujiilor unui motor cu electroaprindere.
4. obiect folosit la fumat, având o parte îngroșată cu o cavitate înăuntru, în care se pune tutunul, și alta în formă de tub, prin care se trage fumul; lulea.
5. piesă de porțelan folosită pentru protejarea conductelor electrice exterioare la intrarea lor în perete.
Parte de vorbire: s.n. (regional)
Origine: (necunoscută)
1. obiect cu care se desfundă luleaua.