Dictionar

Rezultate principale (Mâhnire,):

Mâhnire

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. mâhni)

1. faptul de a (se) mâhni; sentiment de întristare, îndurerare, amărăciune, supărare; mâhniciune.

2. (înv) enervare.

3. (bis; înv) pocăire.


Rezultate secundare (Mâhnire,):

Consterna

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. consterner, lat. consternare)

1. a provoca cuiva nedumerire şi mâhnire; a surprinde.


Dezolare

Parte de vorbire: s.
Origine: (dezola)

1. tristeţe, jale, mâhnire adâncă.

2. (fig.) singurătate apăsătoare; pustiu.


Tribulaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. tribulation)

1. zbucium sufletesc, frământare, mâhnire, necaz, chin.


Tristeţe

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. tristesse, it. tristezza)

1. stare sufletească apăsătoare; mâhnire, amărăciune; melancolie; (p. ext.) regret.


îndurerare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. îndurera)

1. (rar) provocare a unei dureri fizice.

2. provocare a unei mari dureri sufletești.

3. mâhnire, întristare.


întristare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. întrista)

1. faptul de a (se) întrista; tristețe, mâhnire, amărăciune; îndurerare.

2. (înv.) întrestare.