Parte de vorbire: adj.
Origine: (afecta)
1. (şi adv.) îndurerat, mâhnit, abătut.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. jovial)
1. care este plin de veselie sinceră, simplă și comunicativă; vesel, glumeţ.
2. (antonime) mâhnit, mohorât, posomorât, sumbru, trist.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (lat. acrus)
1. s. n., adj. (gust) ca al oțetului, al lămâii etc.
2. adj. care are gustul caracteristic al oțetului, al lămâii etc.; care provoacă o reacție gustativă astringent; acid, înțepător.
3. fig. morocănos, ursuz, supărăcios; răutăcios; supărat, mâhnit.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (v. sfâșia)
1. care este desfăcut în bucăți în mod dezordonat, brutal (prin smulgere, mușcare etc.).
2. care este transformat în fâșii (prin smulgere).
3. distrus prin întrebuințare; distrus prin îmbucătățire, tăiere etc.
4. (fig.) care este foarte trist; întristat, mâhnit.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (v. mohorî)
1. care are culoarea de la roșu-cărămiziu la roșu-vinețiu; (prin ext.) de culoare închisă; întunecat, sumbru.
2. (fig.) (despre oameni) mâhnit, trist, posomorât.
Parte de vorbire: adj. (învechit)
Origine: (mâhni + -icios)
1. care produce mâhnire, care îndurerează; întristător, (înv.) mâhnitor.