Dictionar

Rezultate secundare (Mărit,):

Legumărit

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (legumă + -ărit)

1. cultivarea plantelor de uz alimentar, mai ales a legumelor, într-o manieră profesională; cultivarea legumelor; legumicultură.


Maritabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. maritabile)

1. de măritat, de vârsta căsătoriei.


Marital, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. marital, lat. maritalis)

1. referitor la drepturile soţului.

2. specific relaţiilor dintre soţi; conjugal.


Maritalmente

Parte de vorbire: adv. (învechit)
Origine: (fr. maritalement)

1. în calitatea sa de soț/soție/cuplu căsătorit; ca oamenii căsătoriți; ca soț și soție; marital.


Măritare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (mărita)

1. (despre femei) faptul de a (se) mărita; unirea legitimă a unui cuplu; căsătorie, măritat, măritiș.

2. (reg.) (expr.) ~a urzicilor = înflorire și maturizare a urzicilor, după care nu mai sunt bune de mâncat.

3. (antonime) divorț, ruptură, separare.


Maritim, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. maritime, lat. maritimus)

1. care crește sau trăiește în apropierea mării; care se află la țărmul sau în apropierea mării.

2. care este în legătură cu navigația pe mare; care se referă la marină.

3. care se face sau se desfășoară pe mare.

4. (sintagmă) putere = stat care posedă o flotă puternică.


Aeronaval, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aéronaval)

1. I. referitor la aviaţie şi la marină; aeromaritim.

2. II. care aparține atât forțelor aeriene, cât și marinei.

3. II. (antonim) aeroterestru.


Agnat, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. agnat, lat. agnatus)

1. rudă a cărei relație este urmărită numai prin bărbații membri ai familiei.

2. rudă de sex masculin din partea tatălui.


Ataraxie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ataraxie)

1. stare de linişte sufletească, liberă de griji şi temeri, urmărită ca ţel suprem de mai multe şcoli filozofice.

2. (med.) stare patologică de pasivitate a unui organ, a unei funcţii.


August, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. auguste, lat. augustus)

1. (ca epitet dat monarhilor sau membrilor familiilor princiare) preamărit, slăvit.

2. (fig.) maiestuos, măreţ, impunător.


Baliză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. balise)

1. reper de navigaţie care marchează diferite puncte terestre, maritime sau fluviale, precum şi prezenţa unui obstacol.

2. reper indicator al poziţiei unui punct topografic.


Cabotaj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cabotage)

1. navigaţie maritimă de-a lungul coastei între localităţi apropiate.