Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dot)
1. bunurile aduse de o femeie în căsătorie; zestrea unei fete de măritat.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. maritabile)
1. de măritat, de vârsta căsătoriei.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. trousseau)
1. lenjerie de corp şi de pat (pentru o fată de măritat)
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (I. lat. mulier, -eris; II. v. muia)
1. I. femeie (măritată), soție.
3. II. acțiunea de a (se) muia.
4. (fon.) articulare palatalizată a unei consoane; palatalizare.
5. (var.) (înv.) moiere, moire, muiare.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (cf. fr. secondarité)
1. calitatea a ceea ce este secundar.
2. (caracterologie) mod de reacție în care impresiile primite au un impact lent, profund și de durată.
Parte de vorbire: adj. fem. (regional)
Origine: (ne- + nevestită)
1. care nu este măritată; necăsătorită, nemăritată.
2. (antonime) căsătorită, măritată.