Dictionar

Mic; mărunt

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT parvus

2. FR petit; mince

3. EN small; little

4. DE klein; winzig

5. RU мaлый; мaленький

6. HU kicsi, apró


Abţibild

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Abziehbild)

1. mic desen colorat gumat pe o parte, care se aplică pe o suprafaţă netedă.

2. (fam.; pl.) nimicuri, mărunţişuri; mici şmecherii.


Accidenţe

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Akzidenzen)

1. lucrări tipografice mărunte şi variate (afişe, invitaţii, programe etc.).


Aglomerat

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. agglomérat)

1. adj. îngrămădit, adunat în grămadă.

2. (despre spații) suprapopulat, ticsit.

3. s.n. corp din aglomerarea unor materiale mărunte.

4. îngrămădire de materiale vulcanice.

5. produs obţinut prin aglomerarea minereurilor.


Alastrin

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alastrin)

1. boală contagioasă şi epidemică din ţările calde, printr-o erupţie veziculoasă măruntă şi superficială.


Augur

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. augur)

1. s. m. preot roman despre care se credea poate prevesti viitorul după zborul, cântecul şi măruntaiele păsărilor.

2. s. n. prevestire făcută de un augur (I).

3. a fi de bun (sau de rău) ~ = a fi semn bun (sau rău), favorabil (sau nefavorabil).


Bonomie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. bonhomie)

1. manieră de a fi și de a acționa care dezvăluie bunătate, simplitate, chiar și în cele mai mărunte lucruri; atitudine, caracter de bonom.

2. (antonime) aroganță, suficiență.