Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. antiepidemisch, fr. antiépidémique)
1. referitor la măsurile și intervențiile care vizează controlul, prevenirea și eradicarea unei epidemii; împotriva epidemiilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. barre)
1. drug de metal (destinat prelucrării).
2. piesă de metal sau de lemn, în construcţii sau în dispozitive tehnice pentru transmiterea eforturilor.
3. (fig.) obstacol, piedică în calea realizării unui lucru.
4. fiecare dintre cei trei stâlpi care delimitează poarta la unele jocuri sportive.
5. şut în stâlpul porţii de fotbal.
6. barieră care desparte pe judecători de avocaţi şi împricinaţi; locul de unde se pledează în faţa justiţiei.
7. (herald.) figură diagonală care reuneşte unghiul stâng de sus al unui scut cu unghiul drept de jos.
8. linie verticală sau oblică, element de separare într-un text.
9. linie verticală care separă măsurile unui portativ.
10. ridicătură de metal liniară încrustată în tastiera unor instrumente cu coarde ciupite.
11. îngrămădire de aluviuni la gura de vărsare a unui râu într-un fluviu sau în mare.
12. mascaret.
Parte de vorbire: s.
Origine: ( fr. criminologie)
1. ştiinţă care studiază starea, dinamica şi cauzele criminalităţii şi măsurile pentru prevenirea şi combaterea ei.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. discrétionnaire)
1. arbitrar.
2. care are prin lege libertate de acţiune.
3. puteri ~e = puteri date unei autorităţi de a lua măsurile pe care le socoteşte necesare în anumite împrejurări şi în afara legii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fiabilité, engl. fiability)
1. capacitate de funcționare a unui aparat, a unui sistem tehnic fără defecțiuni o perioadă îndelungată de timp.
2. ramură a științei care studiază măsurile generale ce trebuie avute în vedere la proiectarea, fabricarea și exploatarea sistemelor tehnice pentru a se asigura o maximă eficiență în utilizarea lor.
3. (biol.) probabilitate de supraviețuire a unui organism, exprimată prin vitalitate, capacitate de adaptare la condițiile de mediu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. garde)
1. pază; veghe; persoană sau grup de persoane care păzește pe cineva sau ceva.
2. ~ de onoare = pază instituită în semn de respect cu ocazia anumitor solemnități.
3. (sport) poziția corpului și a brațelor luată de boxeri și luptători în vederea atacului sau a apărării.
4. a se pune în ~ = a lua poziție de apărare; (fig.) a-și lua măsurile necesare pentru a nu fi surprins.
5. medic (sau soră) de ~ = medic (sau soră) de serviciu într-un spital, care asigură serviciul în afara orelor de program.
6. parte a sabiei, între mâner și lamă, care protejează pumnul contra loviturilor.