Parte de vorbire: s.f. (înv.)
Origine: (fr., it. macao)
1. joc de noroc care se joacă cu un pachet de 52 de cărți și un număr nedeterminat de jucători; bacara.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. maccabéo)
1. varietate de struguri albi cu bobul rotund şi mare.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. macabre)
1. referitor la moarte sau la morți; funebru, funerar.
2. (prin ext.) care inspiră groază; lugubru.
3. dans ~ = temă alegorică în arta medievală reprezentând moartea printr-o horă, în care dansează morţi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. macaque, port. macaco)
1. maimuţă din Asia, cu capul turtit şi coada scurtă.
Parte de vorbire: vb. (regional)
Origine: (onomatopeic)
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. macadam, germ. Makadam)
1. îmbrăcăminte rutieră din mai multe straturi de piatră spartă, îndesată cu compresorul.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. macadamiser)
1. a pietrui un drum cu macadam.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. autoblocage)
1. dispozitiv de blocare automată a sistemelor de semnalizare, de macazuri etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după germ. Autokran)
1. macara pe un autocamion, folosită la lucrări de depanare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bac)
1. carte fără valoare (la jocul de maca).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. baccara)
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bardeur)
1. macara mobilă utilizată pe şantierele de construcţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. benne)
1. platformă închisă, cutie a unui autocamion în care se transportă beton sau alte materiale.
2. cupă a unei macarale care prinde materialul de transportat.