Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. magnifique, lat. magnificus)
2. foarte frumos; superb, minunat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (gern. Magnifikat, fr. magnificat)
1. compoziţie muzicală polifonică, de forma unei cantate; cântec de slavă, punctul culminant într-o misă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. magnificence, it. magnificenza)
1. grandoare, măreţie, strălucire; fast, lux.
Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. magnifico)
1. (muz.) măreţ, strălucitor, falnic.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (it. magni-, cf. lat. magnus „mare”)
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. pompeux, lat. pomposus)
2. (despre stil) bombastic, preţios, emfatic.