OK
X
magnific, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. magnifique, lat. magnificus)
1.
măreț,
grandios.
2.
foarte
frumos;
superb,
minunat.
magnificat
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (gern. Magnifikat, fr. magnificat)
1.
compoziție
muzicală
polifonică,
de
forma
unei
cantate;
cântec
de
slavă,
punctul
culminant
într-o
misă.
magnificență
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. magnificence, it. magnificenza)
1.
grandoare,
măreție,
strălucire;
fast,
lux.
magnifico
Parte de vorbire:
adv.
Etimologie: (it. magnifico)
1.
(muz.)
măreț,
strălucitor,
falnic.
MAGNI-
Parte de vorbire:
prefix
Etimologie: (it. magni-, cf. lat. magnus „mare”)
1.
„mare,
măreț,
magnific”.
pompos, -oasă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. pompeux, lat. pomposus)
1.
luxos,
fastuos,
magnific.
2.
(despre
stil)
bombastic,
prețios,
emfatic.