Dictionar

masacru

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. massacre)

1. acțiunea de a masacra, de a ucide cu sălbăticie și în număr mare (ființe care nu se pot apăra); masacrare, măcel, carnaj.
 

abator

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abattoir)

1. construcţie unde se sacrifică animalele destinate consumului populaţiei.
2. (fig.) masacru.