Dictionar

Matur

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT maturus

2. FR mûr; aoûte

3. EN mature; ripe

4. DE reif; erwachsen

5. RU зрелый; созревший

6. HU érett


Imprimatur

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat., fr. imprimatur)

1. formulă prin care cenzura bisericii catolice aproba tipărirea unei cărţi.

2. autorizaţie indicând „bunul de tipar” pe o corectură.


Matur, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. maturus, it. maturo)

1. ajuns la maturitate; adult.

2. copt (la minte), cu experienţă.

3. serios, adânc, profund.


Matura

Parte de vorbire: vb.
Origine: (it. maturare, germ. maturieren)

1. a (se) maturiza.


Maturaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. maturation, lat. maturatie)

1. totalitatea modificărilor care se produc într-o celulă, într-un organism până la maturitate.

2. transformare chimică sau fizică suferită de o substanță până ajunge la forma definitivă.

3. îmbătrânire a materialelor, a produselor nemetalice.

4. stadiu de colectare a unui abces.


Maturaţie

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT maturatio

2. FR maturation

3. EN maturation

4. DE Reifen

5. RU созревaние

6. HU magérés, termés érés, érési időpont


Mături de vrăjitoare la brad

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT Melampsorella caryophyllacearum

2. FR „dorge” ou „chaudron” du sapin

3. EN witches’ brooms of fir

4. DE Hexenbesen der Tanne; Tannenkrebspilze; Rädertannen

5. RU „ведьминые метлы” пихты; пожелтение и опaдениехвои пихты

6. HU fenyőtűpusztulás


Abortiv, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. abortif, lat. abortivus)

1. I. produs înainte de vreme; prematur.

2. care provoacă avortul.

3. (bot.) oprit în dezvoltare sau lipsind complet.

4. II. produs destinat a provoca avortul.


Acrocist

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acrocyste)

1. chist sferic, gelatinos, la maturaţia celulelor generative.


Adenoblast

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. adénoblaste)

1. (la embrion) celulă imatură, nediferențiată, care va da naștere la celule glandulare sau ganglionare; celulă glandulară embrionară.


Adult, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. adulte, lat. adultus)

1. adj. deplin dezvoltat.

2. adj., s.m.f. (fiinţă, organ) ajuns la maturitate.


Aerocarpie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. aérocarpie)

1. (bot.) maturizare a fructelor în aer liber, deasupra solului.

2. (bot.) maturizare a fructelor supraterestre în aer liber.


Agrafă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. agrafe, germ. Agraffe)

1. piesă mică de tablă, de sârmă pentru fixare; obiect cu care se prinde o haină, părul, o incizie etc.

2. piesă de solidarizare a armăturilor la betonul armat.

3. (arhit.) ornament în formă de consolă în capătul unui arc.