OK
X
meșteritoare
Parte de vorbire:
s.f. (regional)
Etimologie: (meșteri + -toare)
1.
(în
superstiții)
meșteră,
vrăjitoare.
artefice
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (it. artefice)
1.
(rar)
meșter;
meșteșugar,
muncitor.
2.
artist.
3.
(fig.)
om
dibaci,
îndemânatic,
iscusit.
factotum
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. factotum, lat. fac totum)
1.
inv.
(fam.)
persoană
care
inițiază,
hotărăște
și
rezolvă
diferite
treburi
într-o
instituție,
organizație
etc.
2.
(fig.)
meșter
la
toate.
figurist
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. figuriste)
1.
meșter
specializat
în
lucrări
de
artă.
intarsiator, -oare
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (it. intarsiatore)
1.
artist
sau
meșter
care
efectuează
lucrări
de
intarsie;
intarsier.
orfevru
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. orfèvre)
1.
meșter
în
lucrări
de
orfevrărie.
2.
(fig.)
artist
subtil.
artificial
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
artificialis
2.
FR
artificiel
3.
EN
artificial
4.
DE
künstlich
5.
RU
искусственный
6.
HU
mesterséges