OK
X
meschin
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. mesquin)
1.
preocupat
de
interese
personale
mărunte;
mic
la
suflet,
egoist;
josnic,
murdar.
2.
mic,
neînsemnat;
lipsit
de
valoare,
modest.
meschinărie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. mesquinerie)
1.
caracter,
atitudine,
faptă
de
om
meschin.
2.
lipsă
de
valoare,
de
semnificație.
interesat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (interesa)
1.
care
este
în
cauză,
care
are
interes
într-o
afacere.
2.
foarte
atașat
intereselor
personale;
meschin.
3.
care
are
în
vedere
un
interes.
meschinărie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. mesquinerie)
1.
caracter,
atitudine,
faptă
de
om
meschin.
2.
lipsă
de
valoare,
de
semnificație.
parcimonie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. parcimonie, lat. parcimonia)
1.
economie
dusă
la
extrem,
uneori
meschină,
care
se
exercită
asupra
lucrurilor
mărunte;
zgârcenie.
2.
(fig.)
limitarea
elementelor
de
prisos;
măsură,
reținere.
3.
(var.)
(înv.)
parsimonie.
sordid, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. sordide, lat. sordidus)
1.
murdar;
dezgustător.
2.
(despre
persoane;
fig.)
meschin.
avarițios, -oasă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (cf. fr. avaricieux)
1.
care
manifestă
avariție
în
lucruri
mărunte;
care
arată
o
avariție
meschină;
zgârcit.
2.
(anton.)
generos.
omuleț
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (om + -uleț)
1.
diminutiv
al
lui
om;
om
mic
de
statură;
omușor,
omuț.
2.
(fig.)
om
neînsemnat,
fără
niciun
merit;
om
cu
preocupări
mărunte,
meschine.