micșora,-Dicti0nar.ro electronic

micșora

Parte de vorbire: vb.
Etimologie: (din micșor)

1. (tr. și refl.) a (se) face (mai) mic (ca dimensiune, volum, durată, intensitate etc.); a (se) diminua, a (se) mici.
2. (tr.) a reduce, a scădea prețul, valoarea etc.; spec. a reduce ca număr, ca plafon etc.
3. (tr.) (mat.) a da unui număr o valoare mai mică decât o are.
4. (înv. și pop.) a (se) micșura.

micșorabil

Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (v. micșora)

1. care poate sau care ar trebui micșorat; reductibil.
2. (antonime) augmentabil, majorabil.

micșorare

Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (v. micșora)

1. acțiunea de a (se) micșora și rezultatul ei; diminuare, descreștere; scădere, reducere, împuținare.
2. (înv.) depresiune sufletească, descurajare, deznădejde; desperare.
3. (înv.) micșurare.

aspirație

Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. aspiration, lat. adspiratio)

1. năzuință, dorință puternică.
2. deplasare a unui fluid de-a lungul unei conducte prin micșorarea presiunii aerului din ea.
3. zgomot produs prin frecarea aerului la trecerea lui prin laringe.

astatizare

Parte de vorbire: s.
Etimologie: (după fr. astatisation)

1. mărire a sensibilității unor sisteme deformabile față de acțiunile deformante, micșorându-le stabilitatea.

atenua

Parte de vorbire: vb.
Etimologie: (fr. atténuer, lat. attenuare)

1. a micșora intensitatea unui fenomen, importanța sau gravitatea unui fapt.

augmenta

Parte de vorbire: vb. tr.
Etimologie: (fr. augmenter, lat. augmentare)

1. a face o cantitate mai mare; a crește, a face mai mare; a mări, a spori.
2. a crește salariul unei persoane.
3. (antonime) a diminua, a micșora.

augmentație

Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (fr. augmentation)

1. acțiunea de a augmenta; rezultat al acestei acțiuni; augmentare.
2. (în special) creșterea salariului sau a prețului.
3. (var.) (înv.) augmentațiune
4. (antonime) diminuare, micșorare, scădere.

blefarofimoză

Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. blépharophimosis)

1. micșorare a deschiderii fantei palpebrale.