Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. bacca)
1. fruct cărnos, cu pieliţă subţire şi cu miezul zemos (reprezentanți: agrișa, coacăza).
2. boabă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. barrot)
1. semipreparat din fondant sau ciocolată şi miezul fructelor oleaginoase (nuci, alune, migdale).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bobine)
1. suport cilindric pe care se poate înfăşura un fir, un cablu, o peliculă sau bandă magnetică; ansamblu compus din acest suport şi firul, cablul etc. înfăşurat pe el.
2. mosor.
3. element component al circuitelor electrice constituit din mai multe spire înfăşurate în jurul unui suport dielectric sau feromagnetic.
4. ~ de inducţie = transformator electric din două înfăşurări bobinate pe un singur miez de fier.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. broche)
1. bijuterie pe care femeile o poartă, prinsă într-un ac, la rochie etc.
2. unealtă cu care se fac găuri în formele de turnătorie pentru evacuarea gazelor rezultate de la turnare.
3. schelet cilindric de metal al unui miez de turnătorie.
4. tijă în ortopedie pentru imobilizarea fracturilor.
5. unealtă folosită la maşina de broşat.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. contre-visite)
1. a doua vizită medicală făcută pentru a verifica rezultatele, diagnosticele unei vizite anterioare; supravizită.
2. a doua vizită pe care medicul o face bolnavilor dintr-un spital în timpul după-amiezii.
3. (înv.) vizită de răspuns la o altă vizită.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Elektromagnet)
1. corp feromagnetic magnetizat temporar sub acţiunea unor curenţi electrici de conducţie.
2. aparat electric format dintr-un miez feromagnetic înfăşurat într-un fir, care îl magnetizează temporar sub acţiunea curenţilor electrici ce străbat acel fir.