Dictionar

Mitoman, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. mythomane)

1. (suferind) de mitomanie.


Mitomanie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. mythomanie)

1. tendinţă patologică de a fabula; mania de a minţi.


Mitoman, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. mythomane)

1. (suferind) de mitomanie.


Pseudologie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. pseudologie)

1. tendință patologică spre denaturarea adevărului; mitomanie.