Dictionar

Rezultate principale (Monarh;):

Monarh

Parte de vorbire: s.
Origine: (ngr. monarhis, germ. Monarch)

1. conducător (rege, împărat etc.) al unei monarhii; suveran.


Rezultate secundare (Monarh;):

Monarhic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. monarchique, germ. monarchisch)

1. referitor la monarh(ie).

2. susţinător al monarhiei.


Monarhicește

Parte de vorbire: adv.
Origine: (monarh + -icește)

1. (înv.) în felul monarhilor.

2. după sistemul monarhic.


Monarhie

Parte de vorbire: s.
Origine: (ngr. monarhia, lat. mo- narchia, germ. Monarchie, fr. monarchie)

1. formă de guvernare în care puterea supremă în stat aparţine monarhului şi se transmite ereditar.

2. stat monarhic.


Monarhism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. monarchisme)

1. sistem, opinie a monarhiştilor.


Monarhist, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. monarchiste)

1. I. referitor la monarhism, propriu monarhismului.

2. care este în favoarea unui stat guvernat de un suveran (ereditar).

3. II. cel care susține monarhia; adept, partizan al monarhiei; regalist.

4. (antonime) antimonarhist, republican.


Absolutism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. absolutisme)

1. regim politic în care un monarh concentrează în mâinile sale întreaga putere; autocrație.

2. concepție care stă la baza unei monarhii.


Antimonarhic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. antimonarchique)

1. împotriva monarhiei; antimonarhist.


Antimonarhist, -ă

Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. antimonarchiste)

1. (persoană) care se opune monarhiei; antimonarhic, contramonarhist.


Asiatic, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. asiatique, lat. asiaticus)

1. adj., s. m. f. (locuitor) din Asia; asiat.

2. adj. excesiv, somptuos, ca în vechile monarhii din Orient.


August, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. auguste, lat. augustus)

1. (ca epitet dat monarhilor sau membrilor familiilor princiare) preamărit, slăvit.

2. (fig.) maiestuos, măreţ, impunător.


Autocrat, -ă

Parte de vorbire: adj., s. m. f.
Origine: (fr. autocrate, gr. autokrates)

1. (conducător) cu puteri absolute; (monarh) absolut.