Dictionar

Rezultate secundare (Monastic.):

Monastic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. monastique)

1. mănăstiresc.

2. propriu călugărilor.


Mănăstiresc, -ească

Parte de vorbire: adj.
Origine: (mănăstire + -esc)

1. care aparține mănăstirii, privitor la mănăstire, de la mănăstire; călugăresc, (înv.) bisericesc, monastic.

2. cum se face sau cum există la mănăstire.

3. (var.) mânăstiresc, (înv.) monastiresc.