monedă
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (ngr. moneda)
Etimologie: (ngr. moneda)
1. ban care are curs legal într-un stat.
2. hârtie ~ = bani de hârtie.
3. ban de metal.
4. a bate ~ = a emite bani de metal; (fig.) a plăti (cuiva) cu aceeaşi ~ = a se comporta faţă de cineva la fel cum s-a comportat şi el într-o situaţie asemănătoare.