Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. mont)
1. formă de relief reprezentată printr-o culme muntoasă care se suprapune unui anticlinal.
2. proeminenţă patologică a unui os, a unei articulaţii.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. agamonte, lat. agamonta)
1. (biol.) individ format pe cale asexuată, producând agamociţi.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
6. HU agamont, ivartalan szaporodással létrejött egyed
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. monte)
1. împreunare a unui armăsar cu o iapă, pentru reproducere; împreunare la animale.
2. herghelie de armăsari pentru reproducere.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. monter)
1. tr. a așeza, a potrivi la locul lor (piesele unei mașini, ale unui aparat etc.); a îmbina, a asambla.
2. a fixa o piatră prețioasă într-o bijuterie.
3. a pune în scenă o piesă de teatru, un spectacol.
4. a pune la cale, a ațâța, a instiga.
5. refl. a se irita, a se înfuria.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (montă)
1. (despre animale mascule) a efectua o montă, a fecunda.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (cf. fr. montable)
1. care poate fi montat, care poate fi asamblat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aconit, lat. aconitum, gr. akoniton)
1. plantă veninoasă montană, cu flori albastre şi frunze de un verde-închis; omag.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. altiplanation)
1. proces de nivelare a reliefului sub acţiunea alternării ciclice a îngheţului şi dezgheţului din regiunile montane; crioplanaţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. altiport)
1. suprafaţă de aterizare special amenajată la mari înălţimi montane, în vederea practicării sporturilor de iarnă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. embrasure)
1. deschizătură în peretele unei fortificaţii, într-un blindaj, care permite tragerea cu armele de foc.
2. deschizătură redusă într-un zid, în care se montează o uşă sau o fereastră.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. encastrement)
1. loc într-o zidărie în care se montează pasarela unui ponton, o schelă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. avant-cuirasse)
1. blindaj inelar care protejează calota mobilă a turelelor, montat în construcţia de zidărie sau beton a unei fortificaţii.