Dictionar

Brontolone

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. brontolone)

1. om ursuz, morocănos, care bombăne tot timpul.


Acru, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (lat. acrus)

1. s. n., adj. (gust) ca al oțetului, al lămâii etc.

2. adj. care are gustul caracteristic al oțetului, al lămâii etc.; care provoacă o reacție gustativă astringent; acid, înțepător.

3. fig. morocănos, ursuz, supărăcios; răutăcios; supărat, mâhnit.


Mutăreț, -eață

Parte de vorbire: adj., s.m.f. (reg.)
Origine: (mut + -ăreț)

1. (om) morocănos, mut; (reg.) mutac.


Mutac, -ă

Parte de vorbire: adj., s.m.f. (reg.)
Origine: (mut + -ac)

1. (om) morocănos, mut; (reg.) mutăreț.