Rezultate principale (Muchie):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (probabil lat. *mutila)
1. linie de intersecție a două fețe ale unui corp.
3. margine îngustă a unui obiect, a unei suprafețe; cant.
5. ~a palmei marginea palmei dinspre degetul mic.
6. partea opusă tăișului la unele instrumente.
7. a fi (sau a sta, a se afla) pe ~ de cuțit = a fi într-o situație critică, periculoasă.
8. creastă, coamă de deal sau de munte.
Rezultate secundare (Muchie):
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Kante)
2. parte a copertei care depăşeşte dimensiunile filelor unei cărţi legate, ale unui registru.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. facette)
1. fiecare dintre fețele mici ale unui poliedru; fiecare dintre fețele unei pietre prețioase.
2. ~ de cuțit = teșitură a muchiei tăietoare la cuțitele de prelucrare prin așchiere.
3. ochi de ~e = ochi compus al insectelor.
4. (poligr.) placă de fontă pentru fixarea plăcilor de stereotipie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. guïsarme)
1. armă veche în formă de cuţit lung cu lama asimetrică, având fixate pe muchie una sau două croşete.
Parte de vorbire: sufix
Origine: (gr. gonia „unghi”)
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. racloir)
1. dispozitiv mobil pentru curăţirea nămolului depus pe fundul decantoarelor.
2. lamă subţire de oţel cu muchie ascuţită, pentru aşchiere; răzuitor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Stanze)
1. unealtă cu o muchie tăioasă sau având la un capăt un model în relief, pentru ştanţarea pieselor.