Dictionar

Rezultate secundare (Mulţumitor,):

Convenabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. convenable)

1. care convine sau poate conveni; acceptabil, mulţumitor.

2. (despre mărfuri, preţuri) ieftin.


Satisfăcător, -oare

Parte de vorbire: adj.
Origine: (satisface + -/ă/tor)

1. îndestulător; mulţumitor.


Nemulțumitor, -oare

Parte de vorbire: adj.
Origine: (ne- + mulțumi + -tor)

1. care nu mulțumește; care nu recunoaște binele primit; nemulțumit, nerecunoscător.

2. care nu satisfacție; nesatisfăcător.

3. (var.) nemulțămitor.

4. (antonime) mulțumitor, satisfăcător.