Dictionar

Rezultate secundare (Muncitor,):

Femeie-muncitor

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (femeie + muncitor)

1. femeie care, în schimbul unui salariu, efectuează în general muncă manuală pentru un angajator; muncitoare.


Muncitoresc, -ească

Parte de vorbire: adj.
Origine: (muncitor + -esc)

1. referitor la muncitori.

2. care aparține muncitorilor, propriu muncitorilor.

3. care este format din muncitori.

4. care este frecventat de muncitori sau care le aparține.


Muncitorește

Parte de vorbire: adv. (învechit)
Origine: (muncitor + -ește)

1. într-un mod muncitoresc; în felul muncitorilor, ca muncitorii.


Muncitorime

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (muncitor + -ime)

1. totalitatea muncitorilor; adunare, mulțime de muncitori.


Afinor, -oare

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. affineur)

1. muncitor care lucrează la afinare.


Agrarian, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. agrarien)

1. adj. agrar.

2. s. m. f. muncitor agricol; agricultor.

3. partizan al agrarianismului.


Ajustor, -oare

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. ajusteur)

1. muncitor calificat în operaţii de ajustare a unor piese.


Ambutisor, -oare

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. emboutisseur)

1. muncitor care lucrează la ambutisare.


Antenist

Parte de vorbire: s.
Origine: (antenă + -ist)

1. muncitor specializat în ancorarea şi repararea antenelor de televiziune.


Artefice

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. artefice)

1. (rar) meşter; meşteşugar, muncitor.

2. artist.

3. (fig.) om dibaci, îndemânatic, iscusit.