Rezultate secundare (Mutabil):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. mutable, lat. mutabilis)
1. care poate fi mutat; variabil.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. mutabilité, lat. mutabilitas)
1. caracterul a ceea ce este supus schimbării, însuşirea de a fi mutabil; instabilitate.
2. (biol.) proprietate a materiei vii de a suferi mutații.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. commutabilité)
1. însuşirea a ceea ce este comutabil.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. immuable)
1. care nu se schimbă niciodată; constant, permanent, etern; imutabil.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. immuabilité)
1. însuşirea a ceea ce este imuabil; permanenţă, fixitate; imutabilitate.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (engl. immutable, lat. immutabilis)
1. care nu se schimbă; care nu este supus schimbării, vorbind despre lucruri eterne; imuabil.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. immutabilité, lat. immutabilitas)
1. caracterul a ceea ce nu se poate schimba, calitatea a ceea ce este imutabil; permanență, fixitate, imuabilitate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. incommutabilité)
1. însuşirea de a fi incomutabil.