OK
X
agriotimie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. agriothymie)
1.
(med.)
tendință
patologică
de
a
comite
acte
de
nebunie
furioasă.
alienație
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. aliénation, lat. alienatio)
1.
tulburare
gravă
a
funcțiilor
psihice;
nebunie;
demență.
amoreza
Parte de vorbire:
vb. refl. (învechit)
Etimologie: (amorez)
1.
a
se
îndrăgosti,
a
simți
tandrețe
pentru
cineva;
a
se
înamora.
2.
a
se
~
lulea
=
a
se
îndrăgosti
la
nebunie.
demență
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. démence, lat. dementia)
1.
alienație
mintală,
nebunie.
2.
(fig.)
surescitare
intensă
(vecină
cu
nebunia).
demențial, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. démentiel)
1.
care
ține
de
demență;
referitor
la
demență
sau
la
demenți;
dement.
2.
(figurat)
care
este
excesiv,
foarte
derezonabil;
caracterizat
prin
nebunie,
ridiculitate,
impracticabilitate.
3.
(argotic)
extrem
de
bun.
folie 2
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. folie)
1.
nebunie,
demență.
2.
(fam.)
lucru
extraordinar,
grozăvie,
teribilitate.